Cum poate ajunge cel mai ieftin produs să fie cel mai scump?
De ce cel mai ieftin produs poate fi cel mai scump?
Două produse pot avea prețuri diferite pe factură și exact ordinea inversă atunci când calculezi cât te costă să le folosești.
Într-o afacere alimentară, prețul de achiziție este ușor de văzut.
Costul real al produsului utilizabil, nu întotdeauna.
Un kilogram cumpărat mai ieftin poate părea o economie evidentă. Dar atunci când materia primă necesită curățare, fasonare sau preparare, ceea ce contează pentru afacere nu este doar cantitatea cumpărată, dar și ce cantitate poate fi efectiv utilizată sau vândută din ea.
Iar aici două produse aparent similare pot începe să arate foarte diferit.
Nu compara doar cât costă kilogramul
Să presupunem că ai de ales între două materii prime:
- Produsul A: 25 lei/kg
- Produsul B: 30 lei/kg
Privite exclusiv prin prețul de achiziție, alegerea pare simplă. Produsul A costă cu 5 lei mai puțin pentru fiecare kilogram cumpărat.
Dar să privim și randamentul după pregătire.
Dintr-un kilogram de Produs A rămân 650 g utilizabile.
25 lei ÷ 0,65 kg = aproximativ 38,46 lei/kg utilizabil.
Dintr-un kilogram de Produs B rămân 850 g utilizabile.
30 lei ÷ 0,85 kg = aproximativ 35,29 lei/kg utilizabil.
Produsul cu prețul de achiziție mai mare a devenit, în acest exemplu, mai ieftin raportat la cantitatea pe care o poți utiliza efectiv.
Și încă nu am luat în calcul alte eventuale diferențe dintre cele două produse.
Prețul este doar prima cifră
Două materii prime similare nu oferă neapărat aceeași cantitate de produs utilizabil.
Randamentul poate fi influențat de:
- cantitatea de os, coajă, grăsime sau alte părți care trebuie îndepărtate;
- pierderile la curățare și fasonare;
- pierderile la decongelare, unde este cazul;
- modificările de greutate în timpul preparării;
- dimensiunea și uniformitatea produselor;
- variațiile dintre loturi.
A cumpăra mai ieftin și a obține un cost mai mic al produsului final nu sunt întotdeauna același lucru.
Și randamentul nu este singurul element care poate conta.
Un produs poate necesita mai mult timp pentru curățare, fasonare sau sortare. Poate fi mai dificil de porționat uniform. Poate produce rezultate mai puțin constante la preparare.
În aceste situații, economia obținută la achiziție trebuie privită împreună cu efectele pe care produsul le are ulterior în proces.
Problema nu este să cumperi ieftin. Problema este să nu măsori.
Produsul mai scump nu este automat alegerea mai bună.
Și nici produsul cel mai ieftin nu trebuie evitat.
Un produs cu preț mai mic și randament mai slab poate rămâne cea mai avantajoasă alegere. La fel cum un produs mai scump poate justifica diferența prin randament, constanță sau un necesar mai mic de pregătire.
Important este să poți compara rezultatul, nu doar prețul.
Dacă alegi varianta mai ieftină și calculul arată că, inclusiv cu randamentul mai mic, rămâne mai avantajoasă, ai o informație pe baza căreia poți decide.
Dacă varianta mai scumpă îți oferă un cost mai mic raportat la cantitatea utilizabilă sau alte avantaje relevante pentru activitatea ta, ai aceeași bază pentru decizie.
Nu prețul mic este problema. Lipsa informației despre costul real poate fi.
De la prețul de pe factură la costul real
Nu trebuie să măsori permanent fiecare ingredient din unitate.
Poți începe cu produsele care au valoare mare, sunt cumpărate frecvent sau despre care bănuiești că generează diferențe importante.
Pentru o comparație simplă poți urmări:
- Cantitatea brută cumpărată și cantitatea utilizabilă rămasă după pregătire.
- Numărul de porții sau produse finite obținute din cantitatea respectivă.
- Diferențele de timp necesare pentru pregătire, dacă acestea sunt relevante.
Uneori rezultatul va confirma că produsul mai ieftin este într-adevăr alegerea mai bună.
Alteori, calculul poate arăta exact invers.
În ambele situații ai câștigat același lucru: nu mai presupui. Știi.
Ai redus prețul de achiziție, dar costurile sau consumurile nu arată rezultatul pe care îl așteptai?
Diferența poate apărea într-o etapă pe care prețul de pe factură nu o arată.
Descrie-ne situația așa cum apare în activitatea ta. Nu trebuie să identifici singur cauza sau soluția.