S-a încheiat perioada de tranziție pentru Bisfenolul A (BPA) în Uniunea Europeană

Act european: Regulamentul (UE) 2024/3190 al Comisiei →
Data intrării în vigoare: 20 ianuarie 2025
Termenul general de tranziție: 20 iulie 2026

Domeniu: anumite materiale și articole destinate să intre în contact cu alimentele, fabricate utilizând BPA, alți bisfenoli periculoși sau derivați periculoși ai bisfenolilor.

Ce este bisfenolului A

Bisfenolul A (BPA) este o substanță chimică industrială utilizată pe scară largă, încă din anii ’50, ca materie primă (monomer) pentru fabricarea maselor plastice rigide de tip policarbonat și a rășinilor epoxidice.

În sectorul alimentar, acesta se regăsește în mod tradițional în:

→ Căptușeala interioară a conservelor metalice (stratul protector din rășină care împiedică alimentul să intre în contact direct cu metalul pentru a preveni coroziunea).
→ Recipiente reutilizabile din plastic, sticle de apă rigide, bidoane pentru dozatoare și caserole.
→ Capacele borcanelor și garniturile de etanșare.

De ce este considerat periculos?

• Atunci când ambalajele sunt expuse la temperaturi ridicate, sterilizare sau uzură, particule de BPA migrează direct în alimente sau băuturi, ajungând în organism.
• Odată ingerat, BPA mimează comportamentul hormonilor naturali (în special al estrogenului), fiind asociat de studiile medicale cu tulburări de fertilitate, disfuncții metabolice, probleme cardiovasculare și afectarea sistemului imunitar.

Interdicția istorică din Uniunea Europeană (Iulie 2026)

În reevaluarea publicată în 2023, EFSA a stabilit pentru BPA o doză zilnică tolerabilă de 0,2 nanograme/kg corp/zi, de 20.000 de ori mai mică decât valoarea utilizată până în acel moment. EFSA a concluzionat că expunerea alimentară estimată reprezenta o preocupare pentru sănătate la toate grupele de vârstă, cu accent asupra efectelor potențiale asupra sistemului imunitar.
Pe baza acestei evaluări, Comisia Europeană a adoptat interdicția și a extins abordarea asupra altor bisfenoli periculoși, pentru a împiedica înlocuirea BPA cu substanțe similare care pot avea proprietăți toxice comparabile.

→ Important: Dacă utilizezi conserve, capace metalice, recipiente reutilizabile, bidoane pentru dozatoare, garnituri sau alte materiale care intră în contact cu alimentele, este foarte posibil ca această modificare legislativă să te privească direct.

Ce s-a schimbat?

A. Utilizarea BPA este, ca regulă generală, interzisă

Regulamentul interzice:
• utilizarea BPA la fabricarea materialelor și articolelor vizate;
• introducerea pe piața UE a materialelor și articolelor fabricate utilizând BPA.

Interdicția nu înseamnă însă că orice urmă detectabilă în orice situație are automat aceeași semnificație juridică. Regulamentul distinge între utilizarea intenționată a BPA, prezența reziduală și derogările strict definite.

B. BPA rezidual nu este permis atunci când sunt utilizați alți bisfenoli
Dacă un material sau articol a fost fabricat utilizând un alt bisfenol ori un derivat de bisfenol, acesta nu trebuie să conțină BPA rezidual. Rectificarea din 2026 a clarificat inclusiv terminologia folosită pentru verificarea analitică a acestei cerințe.

C. Sunt restricționați și alți bisfenoli periculoși
Este interzisă utilizarea altor bisfenoli și derivați ai bisfenolilor dacă aceștia au o clasificare armonizată:
✓ cancerigeni
✓ mutageni
✓ toxici pentru reproducere
✓ perturbatori endocrini categoria 1 pentru sănătatea umană.

D. Declarația de conformitate devine obligatorie pentru toate grupele acoperite
Materialele și articolele vizate, care nu au intrat încă în contact cu alimentele, trebuie să fie însoțite, la toate etapele comercializării, cu excepția etapei de vânzare cu amănuntul, de o declarație scrisă de conformitate.

E. Apar cerințe explicite privind metodele de verificare
În lipsa unei alte limite stabilite, metoda trebuie să aibă o limită de detecție de 1 μg/kg, iar pentru verificarea prezenței în material se folosește o metodă de extracție.

Calendar & excepții

20 ianuarie 2028 – perioadă tranzitorie extinsă
Pentru anumite produse, regulamentul acordă o perioadă de tranziție mai lungă.

Exemple:
✔ anumite conserve de fructe și legume;
✔ anumite conserve de pește;
✔ unele rezervoare, tancuri sau echipamente profesionale utilizate în fabricile de alimente.

Încă 12 luni pentru umplerea și sigilarea alimentelor dupa 20 iulie 2026
Ambalajele introduse legal pe piață în perioada de tranziție pot fi utilizate încă 12 luni pentru ambalarea alimentelor.

Exemplu:
Un producător care a achiziționat legal cutii metalice pentru conserve înainte de expirarea perioadei de tranziție le poate utiliza în continuare pentru ambalarea produselor, iar conservele astfel obținute pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Echipamentele profesionale aflate deja în utilizare
Echipamentele profesionale reutilizabile introduse legal pe piață pot continua să fie utilizate până la sfârșitul duratei lor normale de viață.

Exemplu:
Un rezervor din inox acoperit cu rășină epoxidică sau un utilaj industrial folosit într-o fabrică de produse alimentare nu trebuie înlocuit imediat doar pentru că au expirat perioadele tranzitorii. În schimb, după expirarea acestor perioade, echipamente noi de același tip trebuie să respecte noile cerințe ale regulamentului.

Pe cine vizează și afectează legea?

Această legislație acoperă absolut tot lanțul valoric, de la fabrică până la consumatorul final, însă impactul și obligațiile diferă în funcție de rolul juridic al firmei:

A. Fabricanții de ambalaje și materiale de contact (Afectați direct)
→ Ce trebuie să facă: Trebuie să își reformuleze integral procesele tehnologice. Sunt obligați să elimine bisfenolii din rețetele de producție și să își asume răspunderea juridică prin emiterea unei noi Declarații de Conformitate (DoC) care să ateste absența BPA.

B. Producătorii și procesatorii de alimente, inclusiv băuturi (Vizați direct prin răspundere)
→ Ce trebuie să facă: Ei nu fabrică ambalajul, dar poartă răspunderea legală pentru alimentul pus pe piață. Sunt obligați să își auditeze furnizorii, să colecteze noile Declarații de Conformitate (DoC) și să se asigure că stocurile vechi de ambalaje achiziționate fără BPA-free sunt gestionate strict conform termenelor de grație.

C. Retailerii, Supermarketurile și Depozitele logistice (Afectați operațional)
→ Ce trebuie să facă: Trebuie să monitorizeze termenele de rotație a stocurilor („sell-through”). Ei pot vinde în continuare produsele cu BPA introduse pe piață înainte de 20 iulie 2026, însă trebuie să aibă o evidență clară a loturilor pentru a dovedi data recepției în cazul unui control ANPC sau ANSVSA.

D. Sectorul HORECA și firmele de Catering (Vizați prin utilizare)
→ Ce trebuie să facă: Sunt vizați deoarece utilizează adesea echipamente profesionale reutilizabile (recipiente mari de stocare din plastic, bidoane de apă pentru dozatoare, componente ale tăvilor sau blenderelor industriale). Aceștia trebuie să se asigure că orice nouă achiziție de ustensile sau ambalaje de catering respectă standardul BPA-free.

Ce obligații au operatorii?

1. Identificarea articolelor vizate

Operatorul trebuie să știe:
• ce materiale utilizează;
• dacă sunt de unică folosință sau reutilizabile;
• dacă sunt articole finale sau materiale intermediare;
• dacă sunt echipamente profesionale;
• dacă au fost fabricate utilizând BPA ori alți bisfenoli;
• când au fost introduse pentru prima dată pe piață.

2. Verificarea furnizorului

Trebuie solicitate informații suficient de precise pentru identificarea:
• producătorului sau importatorului;
• articolului;
• materialului;
• utilizării prevăzute;
• bisfenolilor utilizați;
• perioadei tranzitorii invocate, dacă este cazul.

3. Deținerea declarației de conformitate

Declarația trebuie să însoțească materialul sau articolul la toate etapele comercializării, cu excepția vânzării cu amănuntul, și trebuie să fie susținută de documente justificative.

4. Asigurarea trasabilității

Operatorul trebuie să poată lega articolul de:
• furnizor;
• lot sau identificare;
• declarația de conformitate;
• data achiziției;
• utilizarea sa în unitate;
• eventualele produse afectate în cazul unei neconformități.

5. Gestionarea modificărilor

Schimbarea:
• materialului;
• furnizorului;
• formulării;
• lacului;
• adezivului;
• cernelii;
• garniturii;
• destinației de utilizare
• trebuie să declanșeze o reevaluare documentară.

6. Luarea măsurilor corective

Dacă se constată că un articol nu este conform, operatorul trebuie să evalueze:
• oprirea utilizării;
• blocarea stocului;
• notificarea furnizorului;
• retragerea din circuit;
• evaluarea alimentelor care au intrat în contact;
• notificarea autorității, dacă situația o impune.

Declarația de conformitate — ce trebuie să conțină?

Conform anexei III, declarația trebuie să includă:

• identitatea, adresa și datele de contact ale operatorului care emite declarația;
• identitatea, adresa și datele de contact ale fabricantului sau importatorului;
• identificarea materialului intermediar sau a articolului final;
• data declarației;
• Informații privind bisfenolii utilizați la fabricare (dacă este cazul);*
• declarația că materialul sau articolul respectă Regulamentul (UE) 2024/3190 și cerințele relevante din Regulamentul (CE) nr. 1935/2004.

Atenție: formularea „conform pentru contact alimentar” nu este suficientă dacă documentul nu permite identificarea produsului și nu precizează cadrul legislativ acoperit.

*Notă: Ca regulă generală, Regulamentul (UE) 2024/3190 interzice utilizarea BPA și a altor bisfenoli periculoși. Totuși, declarația de conformitate trebuie să indice dacă la fabricarea materialului au fost utilizați bisfenoli sau derivați ai bisfenolilor în situațiile permise de regulament (de exemplu, în cadrul unor derogări specifice).

Ce documente ar trebui să ai?

Dacă utilizezi materiale și obiecte care intră în contact cu alimentele, este recomandat să păstrezi:
✔ declarația de conformitate primită de la furnizor;
✔ fișa tehnică sau specificațiile produsului (dacă există);
✔ documentele furnizorului care demonstrează conformitatea;
✔ evidența furnizorilor aprobați;
✔ documentele de trasabilitate pentru materialele utilizate.

Important: o declarație de conformitate nu blochează verificarea autorității.
Aceasta este o dovadă documentară esențială, dar poate fi verificată prin documente suplimentare, trasabilitate și analize.

Sancțiuni și consecințe

Regulamentul (UE) 2024/3190 este direct aplicabil în România, însă nu stabilește el însuși cuantumul amenzilor naționale.

În România, HG nr. 1.197/2002 prevede deja amenzi pentru încălcarea unor obligații expres indicate din legislația privind materialele plastice în contact cu alimentele, inclusiv amenzi între 500 și 3.000 lei, în funcție de fapta constatată. Totuși, la data redactării materialului nu a fost identificată o sancțiune națională distinctă și expresă pentru fiecare obligație introdusă prin Regulamentul (UE) 2024/3190.

Aceasta înseamnă că:
→ o amendă poate fi aplicată numai dacă fapta constatată se încadrează într-o contravenție prevăzută expres de legislația română;
→ autoritatea nu poate inventa un cuantum denumit generic „amendă pentru BPA”;
→ chiar în lipsa unei amenzi dedicate, autoritățile pot dispune măsuri precum oprirea utilizării sau comercializării, reținerea, retragerea ori rechemarea produselor neconforme;
→ pot exista sancțiuni suplimentare dacă sunt încălcate și alte norme deja sancționate privind documentația, substanțele autorizate, siguranța alimentelor sau protecția consumatorului.

Concluzie: la acest moment nu este corect să publicăm o sumă unică drept „amenda pentru BPA”. Pentru fiecare control trebuie identificate exact fapta, obligația încălcată și actul național care o sancționează.

→ În practică, cea mai frecventă consecință pentru operatorii alimentari nu este amenda pentru BPA în sine, ci imposibilitatea de a demonstra conformitatea materialelor utilizate și măsurile dispuse în cadrul controlului oficial.

Cum tratezi stocurile și articolele existente?

Nu este suficient să verifici doar data fabricației. Pentru a stabili dacă un articol poate fi utilizat sau comercializat în continuare, trebuie să verifici:
✔ dacă este de unică folosință sau reutilizabil;
✔ când a fost introdus pentru prima dată pe piață;
✔ dacă beneficiază de o perioadă de tranziție;
✔ dacă este deja utilizat în activitate sau urmează să fie introdus pe piață.

Articole de unică folosință
Materialele introduse legal pe piață în perioada de tranziție pot fi utilizate încă 12 luni pentru umplerea și sigilarea alimentelor, iar produsele astfel ambalate pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Articole reutilizabile
Echipamentele profesionale introduse legal pe piață și aflate deja în utilizare pot continua să fie folosite până la sfârșitul duratei lor normale de viață, fără a permite însă introducerea pe piață a unor echipamente noi care nu respectă noile cerințe.

Checklist de conformitate

→ Materiale și articole
☐ Am identificat toate materialele și obiectele care intră în contact cu alimentele?
☐ Am verificat dacă folosesc recipiente, capace, garnituri, folii, filtre sau alte componente care pot intra sub incidența regulamentului?
☐ Știu care dintre acestea sunt de unică folosință și care sunt reutilizabile?
 
→ Documente
☐ Dețin declarația de conformitate pentru materialele și articolele utilizate?
☐ Declarația identifică clar produsul și furnizorul?
☐ Documentația este actualizată și acoperă legislația aplicabilă?
 
→ Furnizori
☐ Am solicitat documentele necesare de la furnizori?
☐ Pot demonstra proveniența materialelor utilizate?
 
Perioada de tranziție
☐ Știu dacă materialele utilizate beneficiază de perioade tranzitorii?
☐ Pot demonstra data primei introduceri pe piață, dacă este necesar?
 
→ Utilizare în unitate
☐ Materialele sunt utilizate conform destinației și instrucțiunilor producătorului?
☐ Există o evidență a materialelor și obiectelor care intră în contact cu alimentele?
 
→ În cazul unei neconformități
☐ Știu ce materiale sau produse sunt afectate?
☐ Pot identifica rapid furnizorul și lotul?
☐ Există o procedură pentru blocarea, retragerea sau înlocuirea materialelor neconforme?

Recomandările Standard Alimentar

1) Verifică toate materialele în contact cu alimentele.
2)Solicită documente complete de la furnizor.
3) Verifică perioadele tranzitorii.
4) Păstrează o evidență a materialelor și documentelor.
5) Nu lua decizii (înlocuire, retragere) fără o analiză a regulamentului și a documentației.